Această perioadă inedită pe care o traversăm cu toții, a produs o serie de efecte psihologice la nivelul fiecărui individ în parte, în funcție de structura personalității fiecăruia. Ne luptam cu stări interioare nespecifice și ambivalente.
Dacă înainte de toate am resimțit o undă de confuzie, dezorientare sau suspiciune față de ceea ce se întâmplă în acest moment, știm sigur cu toții că viața noastră a suferit modificări. Am trecut prin și am trăit sentimente de negare, furie, pierdere (luarea propriilor decizii, de libertate, rutina propriei vieți), de sfârșit, renunțare (la obiceiuri, nevoi), angoasa de moarte, frica de boală, îngrijorarea cu privire la partea financiară, lipsa apartenenței, singuratate, inactivitate, atacuri de panică, anxietate, inutilitate. De aceea este nevoie să înțelegem că ne aflăm într-un proces de tranziție emoțională, fiind necesar să recadrăm dinamica stilului de viață și să apelăm la resursele de adaptabilitate. Acum mai mult ca niciodată, sănătatea psihicului are un rol esențial pentru noi.
Tot în acest context, în care competițiile sportive sunt oprite, competitorii sunt mai afectați decât alte categorii sociale, întrucât întreaga lor activitate se desfașoară nu doar în partea de mișcare fizică, dar și cu o largă deschidere socială. Așadar întâmpinăm două situații de restricții clare.
Sportul consolidează legăturile sociale, promovând solidaritatea, respectul și pacea. Dar ce putem face când manifestările sportive sunt oprite și participarea noastră la activități sportive individuale și de echipă este limitată?
Abilitățile noastre individuale ne pot ajuta să experimentăm modalități creative de a ne îmbunătăți sănătatea și bunăstarea prin sport și activități fizice, chiar și din limitele caselor noastre.
Urgența COVID-19 ne-a transformat profund rutina zilnică, dar acest lucru nu înseamnă că ar trebui să încetăm să fim activi fizic. Menținerea legăturilor cu antrenorii, instructorii și coechipierii ne ajută să rămânem în formă fizică, dar și activi din punct de vedere social.
Astfel, putem formula o serie de recomandări pentru sportivi:
Înainte de orice este necesară păstrarea unei rutine zilnice a ritmului veghe-somn și o disciplină a comportamentului alimentar ce pot ajuta sportivii să se mențină în formă până la reluarea competițiilor.
Cele mai mari disfuncții la nivel fizic, dovedite științific în urma izolării, sunt cele legate de dereglarea ciclului de veghe-somn. Avem tendința să dormim mai decât o facem în mod normal, gândindu-ne că nu avem nici un program pentru a doua zi, fapt ce poate duce la tulburări de somn.
Comportamentul alimentar poate suferi și el modificări. Exista două situații ce pot fi întâlnite în această perioadă, refuzul mâncării ca urmare a stării apatice sau, cea mai întâlnită, mâncatul în exces, pe fondul anxietății sau al stării de plictiseală. În acest caz apare pericolul de a mânca compulsiv, fapt ce aduce modificări nu doar la nivelul greutății fizice, dar și în îngreunarea sistemului digestiv.
Mulți dintre noi își îndreaptă atenția asupra activităților culinare. Având suficient timp, mulți pot găti ceea ce „poftesc”, rezultatul fiind mărirea cantităților de mâncare.
Activitatea fizică, pentru noi toți, dar în special pentru sportivi, nu trebuie să fie eliminată din rutina zilnică. Organizația Mondială a Sănătății recomandă o activitate fizică de aproximativ 150 de minute, cu o intensitate moderată sau 75 de minute de intensitate ridicată pe săptămână sau o combinație a ambelor pentru orice persoană, însă performanța cere mai mult. OMS a adunat câteva sugestii despre cum să vă mențineți în formă fără echipament și cu un spațiu limitat. Există atât de multe instrumente digitale gratuite și accesibile, care pot încuraja toată lumea să rămână activă perioadă în care stăm acasă. Autodisciplina pare a fi cheia acestor timpuri.
Gestionarea timpului în această perioadă reprezintă o provocare, însă un bun management al timpului ne ajuta la diversificarea activităților, atât la nivel psihic, cât și la nivel fizic. Pentru o bună sănătate mentală se recomandă alternarea activitățiile (de la vizionare de filme, lectură, gătit, activități casnice, activități cu cu familia, cu copiii, etc.) astfel încât ele să nu devină automatisme.
Grijile financiare, ce reprezintă una dintre preocupările majore din această perioadă, ne îndeamnă pe toți să ne reorganizăm, să creăm noi posibile activități viitoare, ce ne pot ajuta să acoperim lipsurile financiare. Ne putem îndrepta atenția spre cursuri de perfecționare, (elevii sportivi au acum mai mult timp pentru recuperarea lecțiilor școlare, aprofundarea studiului), descoperirea de noi pasiuni sau hobbyuri se pot transforma în real ajutor profesional.
Timpul petrecut cu familia poate deveni acum calitativ. Ne putem bucura de prezența celor dragi, cei pe care i-am neglijat poate de-a lungul timpului. Activitățile comune leagă relații profunde în sânul familiei. Familia poate reprezenta stâlpul de sprijin pentru depășirea acestei situații. Întoarcerea înspre membrii familiei îmbogățește emoționalul și întărește spiritul de apartenentă.
Distanțarea socială impusă nu trebuie să ne scoată din zona comunicării, să nu ne autoizolăm total. Putem recadra relațiile sociale, putem comunica verbal și în scris cu prietenii, cu colegii, cu care nu am avut contact de foarte mult timp, putem analiza amintiri frumoase sau chiar să ne facem planuri de întâlniri viitoare. În această eră a dezvoltării comunicării în mediul online recomand păstrarea relațiilor sociale prin toate mijloacele online disponibile. Comunicarea cu ceilalți ne aduce mai aproape de adevărul trăit de noi toți, ne ajută să împărtășim idei, trăiri, sentimente, ce ne identifică cu ceilalți și ne face să înțelegem că situația este una comună ce ne cere să fim solidari.
În ceea ce privește timpul liber, se recomandă atenția asupra proiectelor ce au fost stabilite, însă pentru care nu am avut timp până acum, să ne bucurăm de hobbyuri sau de ce nu, să descoperim noi pasiuni, care ne pot bucura sufletul și mintea. Este momentul oportun în care putem fructifica din plin planificarea unor obiective, unor proiecte inovatoare și chiar îndeplinirea acestora.
Autoanaliza poate avea și ea un loc important în cadrul activităților zilnice. Este un bun moment pentru a reflecta asupra propiei vieți, asupra locului în care ne aflăm în acest momement, dacă suntem multumiți cu ceea ce am construit, ceea ce avem, dacă ne lipsește ceva, dacă ne-am îndeplinit obiectivele, ce ne lipsește pentru îndeplinirea lor sau pentru a fixa noi obiective și un plan de acțiune pe termen lung pentru îndeplinirea acestora. Este chiar un moment prielnic pentru schimbare și transformare. Doar prin faptul că realizăm acum să suntem cu toții egali și că avem suficiente resurse putem a deveni cea mai buna variantă a noastră.
Toată lumea vorbește despre schimbarea perspectivei, despre a schimba modul în care privim ceea ce se întâlmplă în jurul noastru. Absolut tot ce se întâmplă acum nu ține doar de controlul propriei persoane, însă gândurile și acțiunile rămân în propria administrare și control. În acest sens se recomandă evitarea surselor media agresive, a știrilor false; putem face exerciții de relaxare, de respirație; putem discuta cu cei dragi, putem dormi suficient, putem controla dieta, putem profita pentru a ne îndrepta atenția asupra lucrurilor pentru care nu am avut timp până acum.
Pentru sportivi se recomandă întreptarea atenției asupra a ceea ce pot face, nu asupra a ceea ce se întâmplă și ce nu poate fi schimbat. Pentru a ajuta în schimbarea perspectivei asupra lucrurilor se recomandă următorul exercițiu de relaxare:
Sportivul stă așezat comod și privește obiectele din cameră. Pentru început privirea este fixată asupra unui obiect ce îl atrage mai mult, concentrându-se câteva minute asupra acestuia. Se „schimbă ansamblul” și persoana își propune să cuprindă dintr-o privire toate obiectele din cameră, cât mai multe simultan, la început cu mișcarea ochilor, apoi fixând privirea înainte și încercând să cuprindă totul și cu periferia vederii. Închide apoi ochii și-și reprezintă cât mai multe dintre obiecte și caracteristicile lor. Când consideră că nu mai poate progresa, deschide ochii și verifică exactitatea reținerii celor percepute înainte. Exercitiul poate fi repetat alternând concentrarea pe un obiect, cu concentrare pe mai multe. De asemenea, exercițiul poate fi încercat afară cu imagini din gradină, curte, terasă, stradă.
Un alt exercițiu ce poate fi folosit este cel de conștientizare corporal. Exercițiul constă în îndreptarea atenției asupra senzațiilor provenite de la propriul corp (poziție, încordare, simț cutanat, presiune, puls). Sportivul inspiră și expiră și își îndreaptă atenția asupra fiecărei părți din corp. Inspiră, expiră și apoi se relaxează fiecare parte asupra căreia sportivul se concentrază. La sfârșit se recomandă păstrarea stării de relaxare. (Exercițiul este recomandat după activitatea fizică sau înainte de culcare).
Specialiștii, personalul implicat în antrenamente, formatorii și nutriționiștii se confruntă cu o provocare majoră. Se recomandă introducerea unor sarcini de antrenament similare unei perioade normale, astfel încât atunci când competițiile vor fi reluate, sportivii să poată înfrunta revenirea, în condiții optime. Și antrenorilor li se recomandă să păstreze legătura cu cei ce sunt în subordonarea lor, pe cât posibil să-i monitorizeze și să-i motiveze.
Se recomandă, alături de menținerea unui contact cu familia, prietenii și apropiații, și menținerea contactului cu antrenorii la nivel individual și pentru a stabili, de comun acord, un program care combină antrenamentele în funcție de contextul disponibil.
Așa cum am menționat, un alt aspect relevant este faptul că în această perioadă, consumul de energie al jucătorilor este și va fi redus. Acesta este motivul pentru care se recomandă monitorizarea greutății și prevenirea creșterii procentului de grăsime, chiar dacă există „tentații” în imediata apropiere.
Echipele sportive și sportivii, în general, sunt dependenți de antrenamente, de competiții, de susținere și motivație venită din exterior. Izolarea face acest lucru aproape imposibil, deoarece colegii de echipă, antrenorii și personalul de asistență sunt ținuți la distanță și adesea restricționați la acces online. După toate probabilitățile, atunci când vom avea voie din nou să facem sport, se va aștepta să se joace mult sport într-o perioadă de timp comprimată.
Această situație extraordinară necesită măsuri extraordinare care pun la încercare și dovedesc capacitatea antrenorilor, a nutriționiștilor, a psihologilor, de a găsi noi formule care să permită menținerea fitnessului și motivației jucătorilor într-un context atât de dificil. Până la reluarea competițiilor este important să găsim metode de a ne adapta schimbărilor, de a ne păstra gândirea pozitivă și mintea și fizicul în condiții optime.
Pe scurt sportivii ar trebui să:
Fie răbdători și rezilienți. Rezistența este cheia, deoarece modul în care sportivii se adaptează acum va avea un impact asupra performanței lor în viitor.
Ajusteze obiectivele. Așa cum am menționat este o perioadă optimă pentru dezvoltare, schimbare și îmbunătățire.
Folosească timpul ce îl au la dispoziție cu înțelepciune. Să înțeleagă și să respecte programul de nutriție, să se încadreze în strategii nutriționale noi, să lucreze asupra mentalului și să auto-analizeze performanța de-a lungul timpului și bineînțeles să stabilească noi obiective.
Se protejeze cum pot mai bine. Timpul petrecut acasă oferă posibilitatea de odihnă, de a se vindeca, de a exersa tehnici și exerciții de relaxa și de concentrare.
Să se concentreze pe ceea ce este important. Sportul cere mult, cere energie psihică și fizică, poate genera obsesie și dorința de perfecțiune, astfel că această perioadă oferă o relaxare și o redirecționare spre studiu, hobbyuri și liniște.
Andra Pleșa este psiholog/psihoterapeut clinician, lucrând cu loturile naționale masculine ale României.
